O plutire...

O plutire...

sâmbătă, 22 martie 2014

Gindul meu de azi


Gindul meu de azi:
deschid si citesc:Aduti aminte de făgăduinta dată robului Tău,în care m-ai făcut să-mi pun nădejdea! Aceasta este mîngîierea mea în necazul meu,căci fagaduinta Ta îmi dă iarăsi viată.Ps.119:49,50
Atunci privirea îmi rătăceste dincolo de geam,la soarele care sclipeste,la adierea vintului ce loveste crengile copacilor de parcă ar dori să pună în dans micutele flori de cires care cad ca o ploaie de sclipiri ce se risipesc pe pamîntul umed si gata înverzit.Totu în jur e viată, plin de culoare,de parfum...de sperantă!
Mă ridic încrezătoare păsind cu tălpile goale în mreaja unei povesti.De mînă sunt dusă de vîntul ce mă gîdilă la ureche,ochii sunt vrăjiti de genele care se agată de cerul senin în adierea unei păsări care îmi sopteste că primăvara e aici aproape de inima mea...de florile copacilor si florile vietii mele.Îi multumesc Domnului pt ca mi le-a dat ca ele sa ma sustie, sa ma ridice din cumpăna tristetii si a descurajarii...Multumesc pt.o noua zi din viata mea...
...un gind scris pt copii mei si pt ai multumi Domnului Amy 



vineri, 21 martie 2014

Cereti...


Cereţi de la Domnul ploaie, ploaie de primăvară! Domnul scoate fulgerele şi vă trimite o ploaie îmbelşugată pentru toată verdeaţa de pe câmp’’ (Zabaria 10:1)


Asta-i tot? Aceasta aşteaptă Dumnezeu de la aleşii Săi – să cerem doar ploaie? Dar ce este aşa de complicat în asta? Într-adevăr, nimic. Doar că a cere în­seamnă, evident, mai mult decât a articula cuvintele. Orice soţie sau soţ ştie că un„te iubesc” rostit din vârful buzelor rămâne neacoperit dacă nu este susţinut şi de un „te iubesc” faptic, în viaţa de zi cu zi.

Meditează împreună cu mine la această invitaţie: „Cea mai mare şi mai urgen­tă dintre toate nevoile noastre este renaşterea adevăratei evlavii printre noi. Căutarea acestei redeşteptări ar trebui să fie lucrarea noastră cea dintâi. Este necesar un efort stăruitor pentru a obţine binecuvântarea Domnului, nu pentru că Dumnezeu nu este dornic să îşi reverse binecuvântarea asupra noastră, ci pentru că noi nu suntem pre­gătiţi să o primim. Tatăl nostru ceresc doreşte mult mai mult să le dea Duhul Său Sfânt celor care îl cer, decât doresc părinţii pământeşti să le ofere daruri bune copiilor lor. Totuşi lucrarea noastră este aceea de a îndeplini condiţiile prin care Dumnezeu a făgăduit să ne acorde binecuvântarea Sa – (1) mărturisirea păcatelor, (2) umilinţă, (3) pocăinţă şi (4) rugăciune stăruitoare. O redeşteptare spirituală este de aşteptat numai ca răspuns la rugăciune” (Solii alese, cartea 1, p, 121). Toţi ne descurcăm să împlinim condiţia numărul 4, dar ce putem spune despre primele trei?

Aceasta îmi aduce aminte de o fetiţă căreia mama ei i-a spus să nu se joace cu vaza cea scumpă din sufragerie. însă, după o vreme, mama a prins-o pe copilă cu mâna vârâtă în vasul vechi de porţelan. Fetiţa nu-şi mai putea scoate mâna din vază. Mama a încercat să-i ungă încheietura mâinii întâi cu vaselină, apoi cu ulei alimentar, dar fără succes. Des­curajată, a sunat la pompieri. Dar nici măcar soluţia de petrol nu a putut descătuşa mâ­nuţa fetei. Să spargă vaza? Şeful echipei de pompieri s-a gândit puţin, apoi a întrebat-o pe fetiţă ce ţinea în mână. „Un ban”, a răspuns ea cu inocenţă. „Dacă îi dai drumul, îţi vei putea scoate mâna imediat.” Aşa a făcut şi aşa s-a întâmplat.

Care sunt lucrurile de care ne prindem şi care stau între inima noastră şi Dum­nezeu? Un obicei, un bun material, o relaţie, un ban sau doi? „Mărturisirea, smerenia şi pocăinţa” nu sunt o veste proastă printre condiţiile pe care le avem de îndeplinit acestea înseamnă actul prin care noi dăm drumul piedicilor care sunt aşezate între noi şi Dumnezeu, Fetiţa se rugase să i se scoată mâna din vază, însă numai după ce a dat drumul lucrului din mână rugămintea ei şi-a găsit răspunsul aşteptat. Îţi doreşti o redeşteptare? Atunci să-L ajutăm pe Isus să răspundă rugăciunii noastre.

...

joi, 20 martie 2014

Ziua internationala a fericirii...

Daca azi e ziua internationala a fericiriii...atunci sa fie fericire si bucurie pt toti prieteni mei...Va trimit soarele de aici sa va incalzeasca si sa va fericeasca  ....si fericirea asta sa va conduca in fiecare zi din acest an


Depinde de tine...

Stii cat de inalt e cerul deasupra ta?
Atat cat ti-l imaginezi tu...
Stii cat de puternica e dragostea?
Atat cat vrei tu sa o simti...

Stii cat de aproape este Dumnezeu?
Atat cat Il lasi tu sa-ti fie...
Stii ca depinde numai de tine daca inaintezi sau daca bati pasul pe loc, daca realizezi ceva sau daca viata doar trece pe langa tine?
Daca transformi mica lume ce te inconjoara sau daca ramane totul neschimbat in jurul tau?
Toate acestea iti stau in putere !!!
...


marți, 18 martie 2014

Binecuvintarea zilei incepe cu tine


Un fragment din ceea ce citesc si scriu:

Binecuvintarea zilei incepe cu tine.
Pina si animalele se bucura de viata, de o noua schimbare,inflorire, caldura binecuvintare....cu atit mai mult noi oamenii ar trebui sa ne bucure fiecare zi, fiecare clipa,fiecare floare care a inflorit...
Cind tie sete bei apa,nu citesti carti depsre apa'!Daca ne stingem de sete,prea putin ne folosesc cartile despre apa, singurul mod incare ne putem racori gura uscata e sa inchidem cartea, sa ne scufundam palma in apa si sa bem. Asa si florile mele albastrica si rozalica, ele au nevoie in permanenta de apa, de iubire, gingasie de vorbele mele dulci-eu si D-zeu e acela care le ofera apa spre a bea...
Asa si voi prieteni dragi...daca va e sete, trebuie sa beti!Atunci va puteti da seama cit de valoroasa va e viata voastra...dati sufletului vostru apa fericirii, a binecuvintarii ce ne e data gratis prin lumina, caldura, flori, pasari,animale...prin familie,prin sanatate,prin puterea de a vedea ,a simti, a pipai...atitea binecuvintari avem in fata noastra ...voi nu trebuie decit sa beti din aceste binecuvintari ce va sunt in palma gratis...
Un inceput de zi incepe cu tine ..bea, gusta si vei simti binecuvintarea asa cum am simtit-o si eu...doar lasa-te condus de cine te-A DUS PE ACEASTA LUME....
O ZI BINECUVINTATA VA DORESC! ...eu, aceasi ,...va doreste Amy



luni, 17 martie 2014

Rugaciunea zilei....

Doamne, fie ca astazi atentia mea sa fie pe ceea ce pot aduce valoros si plin de iubire in vietile celorlalti si a nu cadea in capcana judecatii sau a razvratirii fata de ei. Rolul meu nu este sa-i judec pe oameni, ci sa invat sa ii iubesc exact asa cum sunt. 


Multumesc, Doamne, pentru claritatea ce se naste in interiorul meu in fiecare zi, pentru puterea ce o dobandesc de a merge pe Calea Iubirii si pentru pacea ce ramane in inima mea, indiferent de ceea ce se petrece in afara.

Pentru toate acestea si pentru mult mai mult decat atat, multumesc cu profunda sinceritate.
Amin.
 — simţindu-se minunat in aceasta dimineata.

duminică, 16 martie 2014

Albatroşii - suveranii cerului şi ai valurilor

unicul meu crestea canari în podul casei.Odată m-am urcat în pod după el si am văzut că a pus un canar singur într-o colivie si că apoi a acoperit colivia cu ceva, ca să-l tină la întuneric.După aceea a început să fluiere.
Cînd a auzit glasul stăpînului, canarul a început si el să cînte.El a învătat cîntecul pe întuneric si după aceea nu l-a mai putut uita.D-zeu ne învată încrederea asa cum L-a învătat si pe Isus.
Una dintre cele mai importante lectii ale vietii este aceea de a învăta să avem încredere atunci cînd nu întelegem, atunci cînd totul e întunecat, atuci cînd călătoria pare lungă si drumul greu, atunci cînd nu mai există nici o altă cale de a ocoli muntele din fata noastră.
n cartea Filipeni, apostolul Pavel vorbeste despre pacea ce întrecea orice pricepere(Filipeni4:7).Atunci cînd dificultătile si încercările vietii ne tulbură credinta noastră poate să se prindă de promisiunile lui D-zeu.
Adesea nu vom putea întelege ce se petrece în viata noastră.
Viata este un sir de bucurii si de suferinte de victorii si de înfringeri.
Nu vom reusi să întelegem tot timpul tot ce ni se întîmplă, dar putem să avem tot timpul încredere.
înd suntem în întuneric, noi învătăm un cîntec.
Învătăm să răspundem la glasul stăpînului...
Învătăm un cîntec despre încredere...
EL ne învată să avem încredere în orice împrejurare...
Cerei Lui D-zeu să-ti mărească încrederea în EL,să-ti intesifice credinta să te ajute să te prinzi de dragostea SA chiar si cînd nu întelegi...Roagă-te...
...multumesc, stiu că toate aceste mie mi le-ai spus m
ai întii

...inspiratia mi-a fost dată  după acest clip...
Cine a văzut vreodată silueta uriaşă a unui albatros profilată pe albastrul cerului, acela se poate considera un om norocos. Tocmai a fost martorul unei minuni a lumii vii. O pasăre magnifică, pentru care natura nu a precupeţit eforturile de perfecţionare, în milioane de ani de evoluţie continuă. Un uriaş alb cu silueta unui pescăruş uriaş, dar cu talia unui condor. Un simbol al libertăţii absolute! Un supravieţuitor al mărilor dezlănţuite şi al uraganelor devastatoare. Un albatros!
În lumea marinarilor, pentru cineva care îşi ispăşeşte un păcat, se foloseşte expresia "Poartă un albatros legat la gât", cu trimitere directă la un mit din trecut în care marinarul care ucises, fie accidental un albatros, era pedepsit de camarazii săi să stea câteva zile cu albatrosul ucis legat de gât, deoarece în tradiţiile şi folclorul marinăresc, albatroşii purtau noroc, iar legile nescrise interziceau uciderea sau vătămarea acestor stăpâni ai zborului peste oceanele învolburate. La fel, conform unei alte credinţe marinăreşti, maiestuoşii albatroşi nu ar fi altceva decât sufletele marinarilor înecaţi.
Simbolul libertăţii absolute trebuie să supravieţuiască, iar silueta sa merită admirată de fiecare om.

Termenul de albatros a devenit unul metaforic, cu trimitere directă la concepte dragi omului, precum libertate, nostalgie, ascensiune spirituală, detaşare, evoluţie şi ascendenţă.




...tuturora le doresc calauzire si binecuvîntare







COME HOME TO ME

Dumnezeule,Tu esti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut'!
Îmi însetează sufletul după Tine,
îmi tînjeste trupul după Tine,
într-un pămînt sec,uscat si fără apă.
Asa Te privesc eu în locasul cel sfînt,
ca să-Ti văd puterea si slava.
Fiindcă bunătatea Ta pretuieste mai mult decît viata,
de aceea buzele mele cîmtă laudele Tale.
Te voi binecuvînta toată viata mea,
si în numele Tău îmi voi ridica mîinile
Căci Tu esti ajutorul meu,
si sunt plină de veselie la umbra aripilor Tale
Sufletul meu este lipit de Tine,
dreapta Ta mă sprijineste...
Psalmul 63 
m privit în oglindă,avînd un simtămint ciudat...aveam un mers încet, cu o privire joasă, cu un păr cărunt si aruncat..iar ridurile de pe fată vorbea despre vîrsta ei.
Eram bătrîna ,obosită si murdară cu haine dezordonate si parul nepieptănat...
Trecea adesea prin fata voastră...
cînd îi priveam chipul în oglindă mi se aducea în inimă un simtămînt de durere.
Nu cunosc amănunte ale vietii ei...poate ca era bolnavă,poate ca se simtea singura, poate era respinsă si neiubită...
Indiferent de motivul pentru care nu are un adăpost, situatia ei mă urmăreste
Iată de ce:
pentru că sufletul fiecăruia dintre noi tînjeste după un loc de care să apartinem.Oamenii fără adăpost nu au un astfel de loc.Ei nu sunt ai nimănui.Îti dai seama de  lucrul acesta imediat.
neori si noi suntem în căutarea acelui loc în care să ne simtim în sigurantă si multumiti, chiar dacă locuim într-o casă de vis cu patru dormitoare.Căutăm cu înfrigurare o casă, un loc de care să apartinem.
În scriptură, D-zeu ne ivită să găsim casa adevărată în EL.
EU  găsesc în EL refugiu , sigurană si ocrotire...
Noi nu suntem  niste hoinari fără casă!
Nu suntem niste oameni ai străzii!
Nu suntem niste vagabonzi care umblă fără astîmpăr!
Există în inima lui Hristos un loc special pentru tine si pentru mine.
În EL, putem găsi încurajare si protectie
În EL, sufletul nostru îsi găseste linistea.
În Isus, noi suntem cu adevărat acasă!
...după o vizionare a acestui clip gîndurile mele au fost scrise aici pentru toti prietenii mei de pretutindeni si în primul rînd pentru mine,pt sufletul meu o alifie ce îmi dă vindecare...
...aceasi.