MUZICA FERICIRII RASUNA...

Acum, muzica fericirii rasuna in inima ta. De ce te tot incapatanezi sa o cauti in alta parte, de ce tot alegi sa suferi si sa te indoiesti de perfectiunea vietii tale?

Asculta ciripitul unei pasari in zorii diminetii, asculta marea care iti vorbeste necontenit, asculta soarele care te imbie inca din primele ore ale diminetii, asculta luna care in miez de noapte iti aminteste cat de minunat si de complet esti in fiecare clipa.

Asculta-ti bataile inimii si asculta-I pe toti cei din jur. Asculta muzica draga inimii tale si danseaza cel mai frumos vals al vietii tale. Fii protagonistul celei mai mari piese muzicale. Fii Michelangelo propriei tale vieti, fii Ferrini al inimii tale, fii Bocceli al Universului tau.

Fii degetele care manevreaza o vioara, fii nota care te ridica pana la cer, fii artistul al carui fan ai fost toata viata. Permite-ti om frumos, sa fii tot ceea ce ti-ai dorit sa fii. Fii fericirea dupa care tot alergi, fii omul care tanjesti sa fii, fii muzica din piesa ta favorita, fii bataia inimii care-ti confirma propria existenta.

BANCA PE CARE STAI...poate fi pt.unii fericirea,speranta si increderea

Te-ai uitat vreodata la oamenii nevoiasi de pe strada? Nu stiu ce preconceptii ai tu despre ei, insa haide sa renuntam macar de data asta la a-i mai judeca pe ceilalti si haide sa vedem ce anume putem invata de la ei. Pentru ca, intr-adevar, fiecare om din viata noastra, indiferent de conditia lui sociala, ne poate oferi multiple forme ale intelepciunii.
Oamenii de pe strada par a fi de multe ori resemnati, de alte ori frustrati si necajiti. Nimeni nu poate stii ce e in sufletul lor, insa eu stiu ca tu iti doresti ca si cei din jurul tau sa fie fericiti, sa se bucure de viata. Chiar daca momentan ai putea nega, stiu ca cineva din adancul inimii tale se indoioseaza la vazul unor acte de cruzime. Cum prea bine stim ca totul este potrivit, si ca fiecare si-a ales viata pe care o traieste, nu are de ce sa ne para rau pentru nimic, insa putem fi niste modele de urmat, putem fi niste canale care sa aduca bucurie macar pentru o clipa celorlalti. Putem fi noi schimbarea pe care ne dorim sa o vedem in lume!
Te-ai trezit vreodata intr-un parc, iar un copil nevoias a venit la tine sa-ti ceara un ban sau ceva de mancare? Cum ai reactionat?
Haide sa invatam sa fim mai toleranti atat cu noi, cat si cu cei din jur. Haide sa ne alegem ca fiecare moment din viata noastra sa fie presarat de iubire, recunostinta si voie buna. Lucrul asta se va reflecta in orice situatie vei fi pus. Indiferent ca stai de vorba cu un milionar, indiferent ca accepti ca pana si un cersetor face parte din acest Tot Unitar care ne uneste pe toti pentru eternitate.
Ce zici daca ti-as trimite o provocare? Ai accepta-o?
Data viitoare cand un cersetor va veni la tine, ia-l cu tine pe o banca si mangaie-l, spune-i cat de frumos si cat de minunat este. Spune-i ca viata lui poate fi mai buna decat atat. Spune-i sa priveasca in interior si sa-I permita vietii sa ii aduca in cale cele mai mari oportunitati.

Spune-i ca-l iubesti si ca lumea intreaga e mai frumoasa datorita prezentei sale in ea…Fa din acea clipa o clipa a fericirii pentru eternitate.Fa din acel moment, un moment memorabil, atat pentru tine, cat si pentru el. Pentru ca viata ti-a oferit oportunitatea de a sta pe o banca numita fericire…

                                                                          

AM VISAT FRUMOS...

Poezie de Purcea Gabriel

Am visat frumos, dar totuşi a fost vis,

 

Am adormit, lăsând găndul deschis.

Şi-am tot zburat din dor in dor,

Dar visul, s-a cam transformat în nor.

Lăsând poveştile să-mi ia speranţa,

Am adunat visări, şi am deschis fereastra.

Credeam ca Cerul mi-a deschis cărarea.

Dar El preda în scoala vieţii: doar răbdarea.

Poate curajul mi L-a adunat în gând,

Şi frica de necunoscut a aruncat-o vânt.

Mi-a spus că doar cu El pot fi bogat.

Şi fericit pe-un colţ de cer curat.

Mi-a arătat că lumea nu-i ce simpt,

Că Dumnezeu e-n dragoste şi timp.

Ca doar cu El pot biruii in clipa grea,

Si orice-ar fi ; va fi la dreapta mea.

Lăsând în urmă nefaste amintiri,

Privesc spre viitorul de trăiri.

Îngenunchez în faţa celui necuprins,

Ca într-o zi, de Cer să fiu atins.

Acum pricep cum am fost scos din foc,

C-am adunt omizi şi-am făcut troc.

Am luat pe ele doar praf fin,

Dar El din milă , M-a scăpat de chin.

De-atunci tot merg din nor in nor,

Implementând speranţa-n dor.

Am pace-n inima de condamnat,

Căci Dumnezu din ceruri: M-a salvat!

Ce gindesc..asta spune cine-s eu...

Tinerețe frumoasă ca un vis, visuri ce le pierzi dormind, dormi pentru a uita de lucrurile care rămân în urmă. Ești ocupat atunci când dormi și încetezi să îți mai pese de tine, tot ceea ce faci este să fi ocupat cu inconștiența.

Orice altă lume este lumea ta și devine locul unde ai loc, locul unde îți poți da seama de diferențele dintre reminiscențele altor lumi. E locul unde zâmbești ca ți cum ți-ar păsa și când zâmbești îți dai seama că e locul unde ai crezut că vei trăi.

A fi singur e doar o singurătate, una singură, la fel de singură și ea și e bine căci în felul acesta nu ai decât o singură singurătate de aruncat pentru a ajunge în locul unde ai crezut că trăiești.

Crede din nou ca și cum ai sta sub ploaie așteptând norii să dispară pentru a putea țipa la soare. Gândește-te că probabil gândești. Vorbește ca și cum ai avea o voce. Vino mai aproape de marginea unei prăpăstii  ca și cum ai vrea să te arunci însă tot ce trebuie să faci este să te bucuri de priveliște. O prăpastie nu înseamnă golul unde ai putea să te scufunzi și să te sfârșești, e poate dor acel loc sus unde ai ajuns, unde ai uitat că ești precum și lungul drum și multele eforturi care le-ai făcut să ajungi acolo și din care acum trebuie să te bucuri doar de priveliștea ce se întinde înaintea de acolo. Crede că te gândești că ești iar un întreg.

Nu mai sunt griji neîngrijite, nu mai e acea liniște care să fi fost o casă pustie, nu mai e decât un ”la revedere” spus cunoașterii de sine prin a face iar cunoștință cu tine. Mereu încercăm să ne referim la noi ca la vechi prieteni pe care ajungem să îi cunoaștem din ce in ce mai bine. Dar dacă ai face acum cunoștință cu tine însuși, ce ai vedea nou la tine? Lucrurile noi, lucrurile bune sunt mereu memorate peste amintiri mai vechi.

Care e deșertul în care șoaptele ce ți le spui se pierd? De câte ori ai ți-ai spus cuvinte despre care ți-ai zis ca le vei scrie mai apoi ca să nu le uiți, de câte ori te-ai întrebat cui îi pasă oare de viața ta, ai crezut că nimănui și cum te-ai convins că nu orice braț întins s-a risipit spre cer? Ai uitat câte cuvinte de încurajare ți-ai rostit? Unde sunt ele acum? Sunt viața care acum o ții în tine, ele au murit, s-au pierdut pentru ca tu să iti găsești drumul. De ce ai uitat asta? Mulțumește-ți pentru asta. Mereu cuiva îi va păsa de viața ta. Ție.... Și e suficient....si mai presus de toate TIE DOAMNE...SI.....asta e ceea ce ma face pe mine fericita...patrunde aici ,citeste si-ai sa intelegi ...http://pauladita.wordpress.com/1-2/poezii-2/povestea-iubirii/POVESTEA IUBIRII....

UN SEMN DE MULTUMIRE

Ce ar fi viata fara incurajare?V-ati ginditi ca o simpla propozitie,spusa la un moment potrivit poate schimba multe, poate schimba modul de gindire, poate schimba rezultatul unei activitati?Nu stiu cum sunteti voi,dar eu,uneori  am nevoie de incurajare. Pt. mine e important ca cineva sa spuna continua, e bine,sau totul va fi bine,chiar daca situatia pare imposibila. Uneori o incurajare iti da avint,iti da sperante, te imbarbateaza, te intareste, te incarca de energie, te motiveaza, te ajuta sa gindesti ca totu se poate si are o rezolvare.Atunci cind simtit ca nu mai poti, ca nu mai exista nici o sansa de iesire la liman, o incurajare poate face minuni...un zimbet poate schimba totu...doar..ca majoritatea dintre noi suntem atit de comozi incit ne doare gura daca pot sa spun asa sa oferim un sprijin de incurajare aproapelui printr-o simpla propozitie....
M-am apucat sa scriu pe acest blog crezind ca nu vor fi oameni care vor citi ceea ce scriu...sau care vor fi citiva care vor citi,...dar vor ramine nesensibilizati si nu vor acorda atentie la gindurile mele.
Ei bine saptasmina aceasta am primit o incurajare de la o pesoana draga mie care a simtit sa imi spuna cuvinte frumoase de incurajare la tot ce fac...Nu asi putea descrie in cuvinte fericirea pe care am simtit-o atunci cind mi-a spus CONTINUA,CURAJ,INAINTE...AI TALEN....Bineinteles nu am crezut pe moment la talentul meu..dar...vreau sa subliniez ca pt mine a contat foarte mult sa stiu ca cineva e linga mine si pe aceasta cale vreau sa-i multumesc acelei persoane pt ca a fost in-tradevar o incurajare pt mine.
    Asi vrea si eu sa va incurajez pe toti cei cititi  prin urmatoarea propozitie din Deutronom31:8

„Domnul însuşi va merge înaintea ta, El însuşi va fi cu tine, nu te va părăsi şi nu te va lăsa; nu te teme şi nu te înspăimânta!”