Gindul zilei: D-zeu ti-a dat timp!

Gindul meu de azi il incep cu aceste rinduri :

D-zeu ti-a dat timp!!!!!!

 

upă o îngrămădeală de problem

e,frămîntări,zbucium totu în jurul meu cere timp ....

Acest timp pe care nu-l poti cumpăra oricît m-asi zbate,timpul e acela care îsi face culcus în vietile noastre.Unii cer timp pentru a iubi,altii timp pentru a cumpăra...

Se spune că timpul înseamnă bani,dar nu e adevărat.Timpul înseamnă viată!

Si dacă vreau să am o viată îmbelsugată trebuie să-mi fac rost de timp din belsug.Si-atunci doua minute din timpul meu întrebîndu-mă:

-Stii cine esti tu?

Esti cea în viata căreia aglomeratia lasă prea putin loc pentru izvorul vietii! Fata acea tristă,inima cea ruptă, ochii cei înlăcrimati...e a mea.

D-zeu ti-a dat timp!!!!!

Ti-a dat timp pentru EL,pentru a simti, al atinge, pentru ai vorbi si Al asculta.

Si cine are timp pentru D-zeu? Tu? Eu?

Nu am avut timp - de fapt nici nu am căutat acel timp.Oare nu avem o existentă eternă în Hristos? Nu au crestinii tot timpul din lume,din vesnicie - viată vesnică?

Dacă Eu, Tu rămînem fără timp, nu e ca si cum ne-am pierde propria existentă?

Da, omul umblă ca o umbră, se frămîntă degeaba, stînge la comori si nu stie cine le va lua (Psalmul 39:6) 

Asa a fost viata mea, o alergare pentru altii, o nesemnificatie a lucrurilor mărunte, a persoanelor care nu au lucrat în favoarea cresterii spirituale.

Graba ne răneste! ...si poate că durerea e lucrul care ne împinge să continuăm, poate că toată alergarea noastră haotică, aparent către o tintă, e de fapt o fugă - fuga de durere care ne urmăreste. Cu cît alergi mai mult, cu atît ti se măreste rana si cu atît mai mult sînge pierzi.

Graba lasă întotdeauna sufletul gol!

Strigătul micutului mă trezeste si încep din nou să-mi urmez cursul treburilor gospodăresti dar... parcă totusi pierdută în două emisfere, a lumii de aici si a lumii de dincolo de cerul senin ce tot îmi soptea grăbit si tensionat:

-Hai mami afară! te rog... te iubesc, hai afară.

Cu o mînă în lucruri si cu cealaltă trasă de micut în a întîmpina soarele,a albinelor ce zumzăie grăbite din floare în floare, oricare i-ar fi viteza timpului el nu si-o va schimba, si e imposibil să alergi mai repede ca el. Nu reusesc decît să-l zoresc si să mă zoresc si pe mine ducînd la îndeplinire dorintele micutului.

Pentru-ca timpul mi-a fost dusman de-o viată îi spun în soaptă lui D-zeu:

-Nu vreau de fapt mai mult timp, nu vreau decît să am timp destul.

Destul cît să respir adînc, să rîd îndelung.să-ti dau Tie slavă, să gust odihna adîncă, să cînt de bucurie - destul timp într-o zi cît să nu simt disperare, frică, nemultumire - timp pentru ati multumi si a adăuga încă cinci lucruri la cele o mie de daruri de multumire ale acestei zile

 Multumesc:

1. pentru o nouă zi

2.pentru soare

3.pentru timp

4.pentru linistea sufletească

5.pentru că mi-ai vorbit Isaia55:8

 Azi micutul ma învătat să îmi fac timp, să iau haina din cuier si să ies sub cerul liber, minunîndu-mă de lumina ce îmi mîngîia fata ce nu a mai fost mîngîiată de mult timp de o persoană, de o vorbă caldă, duioasă...dar am înteles că acel timp îmi poate fi prieten si de mare ajutor.Oferindu-mi ceea ce tînjea sufletul meu mîngîierea razelor, caldura soarelui si binecuvîntarea zilei.

Vreau doar să am destul timp cît să nu las să treacă pe lîngă mine singura viată pe care o am...

...va continua gindurile mele