Gindul diminetii:Linisteste-te acum!

upă o zi si seară în care sufletul meu tînjea după liniste si odihnă cauzate de un rău al inimii, dimineata mi-a fost mai greu să unesc gîndurile cu împreuna simtire.Purtată pe valul muzicii ce îmi transmitea mesajul de care aveam mare nevoie:LINISTESTE-TE ACUM!

...am putut să pătrund cu usurintă pe firul telefonului dintre mine si cer, cerînd ,implorînd si rugînd:

Doamne,

astăzi îti multumesc pentru usurinta cu care accept toate lucrurile în viata mea exact asa cum sunt,fără să mă răzvrătesc si fără să fiu dezamăgită.Multumesc pentru fiecare experientă a vietii mele, deoarece ea reprezintă pentru mine o nouă oportunitate să mă eliberez de diferite atasamente, convingeri eronate si temeri adunate de-a lungul timpului.Fiecare moment este perfect exact asa cum este si îmi aduc în cale tocmai lectia pe care am nevoie să o văd si o înteleg în acest moment.

Multumesc pentru deschiderea si seninătatea cu care primesc totul astăzi în viata mea.Ce eliberare deplină are loc acum în viata mea!

Multumesc pentru că pot simti ceea ce simt acuma!

AMIN!

Gîndurile mele au început să ia avînt precum baloanelor colorate pe care le dai drumul si ele o iau razna după cum bate vîntul.Au revenit în minte cuvintele prietenelor mele pe care mi le repeta atunci cînd mă îngrijoram si mă frămîntam pentru viitor sau mă chinuia trecutul,cuvinte rostite care mă îndemnau mereu să rămîn doar cu prezentul:

Oriunde ai fi, fii cu totul acolo!

Viata mea a fost goană cu sufletul la gură,îngrijorarea mi-a mînat gîndurile în viitor, regretul mi te-a împins în trecut.Prezentul ma speriat cerîndu-mi cel mai greu lucru, să accept, să mă deschid si să primesc asa cum îmi este scris.

Prin fereastra mare din fata mea privesc, iar muzica mă duce mai sus...

Unda de lumină joacă pe alocuri, ciocnindu-se de cîte un nor de parcă l-ar invita la un vals de trezire între noapte si lumină

Galbenul se mistuie scîntîietor în indigo,...albastru e ceea ce ne dă viată în aurola tuturor culorilor...

E ca si cum asi tine ceva de mînă!!! vad!! simt... si se preschimbă într-o  altă  lumină violacee,aceasta este darul suprem,timpul si prezentul ce te leagă să te rupi de lumea de jos si să ceri să urci mai sus.  Ca si cum ti-ar cere acel petic de culoare să privesti în adîncul ei,să zîmbesti si să te bucuri de prezentul ce e acolo.

Timpul e esential findcă tine de esenta lui D-zeu,EU SUNT.

Iată ce trebuie să sfintesc, să pun deoparte: TIMP! Astfel clipa se transformă într-o cupolă de har, într-o zidire sfîntă, un loc unde să locuiască D-zeu - aceste multumiri fac din clipa prezentă un templu ´(Geneza28:16) Acel templu e chiar sfintit în fata mea, la masa si geamul care mi-l petrec zi de zi diminetile în convorbirile cu Tatăl meu, chemîndu-L să fie prezent în casa si inima mea.La fel ca Iacov o voi numi ˇcasa lui D-zeuˇ(Geneza 28:18-22) sfera cristalină multicoloră a unui curcubeu ce străluceste în lumina ferestrei mele.

Încă pierdută si ruptă de acest spatiu, aud ceasul, aud timpul si-l recunosc drept ceea ce este: un lucru bun si sfînt.Timpul e cel care ne învată si ne ajută să descernem bunul de rău, prezentul de trecut.

Timpul a fost primul lucru sfintit de D-zeu înaintea tuturor celorlalte (Geneza2:3)

Pentru-că ziua de vineri e pe sfirsite, multumesc lui D-zeu pentru timp... si D-zeu Însusi va sfinti timpul acela intrînd cu propria Lui prezentă.În bratele Lui timpul îsi uită fuga, stresul, îngrijorările, frămîntările si stau linistită, e singurul loc unde pot să-L iubesc pe D-zeu, e locul numit aici, aici în prezent si nu în trecut.

Am timp pentru D-zeu...am timp si azi să-i multumesc si să-i ofer atentia.

...si încep a scrie multumirea:

1.pentru razele colorate

2.pentru păsările cerului

3.penru mici nori care azi m-au învătat că sunt nevoie de ei pentru a da ploaie sufletului meu sprea fi curătat.

3.pentru înviorare

4.pentru timpul prezent

5.pentru o noua schimbare

E incredibil!!!!încetinesc timpul gîndurilor negre cu un prezent care poate să scoată atîta bucurie ascunsă într-o singură secundă.

Cu toate că timpul încearcă să mă fugărească, bucătaria stă împrăstiată,casa dezordonată, eu totusi stau linistită cu gîndurile mele, ca un ceas care bate si eu îl ascult ca pe un cîntec lent.

Încep să mă schimb, dar nu de haine ci de un schimb al trecutului fără alergare, îmgrijorare, fără gînduri la ce gîndesc cei din jurul meu pur si simplu la o nepăsare dar...la o păsare în prezentul lui D-zeu.

Azi mi sa vorbit mult despre ˇmultumireˇ

Aici! Din nou! si cînd mă gîndesc că toată viata mea am trecut cu vederea.Nu am stat niciodată să mă gîndesc la aceste două cuvinte, cuvinte punte dintre neîndestulător si destul.

Acum cert timpul si pun timpul în loc pentru ai multumi.Multumirea creează timp,... dai multumiri,iei timp - multumesti, încetinesti cu atentia ta timpul si în cosul tău, putinul timp pe care-l ai se înmulteste si se face mai mult decît destul.

Adevărata problemă a vietii nu e nicidecum lipsa de timp.

Adevărata problemă a vietii - a vietii mele e lipsa de multumire

- să multumesc pentru o singură pîine care este îndestul pentru o zi, să multumesc pentru problema despartirii pe care eu acum nu o înteleg, dar care poate fi o liniste pentru fiecare.

Sunt o mamă obosită ca toate mamele,...dar cînd sufletul meu măreste si timpul meu se măreste.

Ai multumi lui D-zeu pentru clipa de fată înmulteste clipele...sunt plină de recunostintă,deci am timp din plin.

Mă plec,... lumina se strecoară sub usa întredeschisă, în îmbrătisarea Lui EU SUNT multumită,mă cheamă la EL pentru ca putinul timp să fie înmultit.

Multumesc Doamne! multumesc...

...gindurile mele vor continua