O plutire...

O plutire...

joi, 4 aprilie 2013

Da glas credintei tale atunci cind te rogi...


Nu vă îngrijoraţi şi nu vă temeţi de nimic, ci în orice circumstanţă şi în orice lucru, prin rugăciuni şi cereri(cereri specifice) cu mulţumiri, continuaţi să aduceţi la
cunoştinţa lui Dumnezeu nevoile voastre
(Filipeni 4:6, Versiunea Amplificată).



Trebuie să fii foarte specific atunci când Îi adreseziDomnului cereri în rugăciune; spune-I exact ce doreşti. Nu mulţi oameni ştiu cum să Îi adreseze cereri lui Dumnezeu în vreme de nevoie. Ei pur şi simplu se tânguiesc înaintea Lui, iar apoi se întreabă de ce rugăciunile lor nu sunt ascultate. Dacă vrei să beneficiezi de puterea extraordinară a lui Dumnezeu de a birui împotrivirile întâlnite în viaţă, trebuiesă fii specific în rugăciune.


În Marcu 10:46-52 găsim povestea unui orb numit Bartimeu, care nu mai contenea să strige către Isus ca să aibă milă de el. În mod normal, te-ai fi aşteptat ca Domnul să se apropie imediat de Bartimeu şi să îl vindece. Însă Isus nu a procedat aşa, ci l-a întrebat: „Ce vrei să-ţi fac?” Ciudat! Chiar dacă era evident că omul era orb, Isus a dorit ca acesta să-şiexprime credinţa în termeni specifici. Drept răspuns, orbuli-a spus: „Vreau să-mi capăt vederea.” Domnul a răspunsprompt şi sigur: „Du-te, credinţa ta te-a vindecat!”(Marcu 10:52, NTR) şi Bartimeu a fost miraculos vindecat.


Ceea ce vrea Dumnezeu nu este doar să strigi către El după ajutor în situaţia ta, ci să dai glas credinţei tale atunci când te rogi. Credinţa te face posesorul lucrului dorit!
Atunci când aduci înaintea Domnului o cerere specifică, dă-Islavă şi menţine comutatorul credinţei pe poziţia „Activat.”


Procedează ca Avraam care: „nu s-a îndoit de făgăduinţalui Dumnezeu, prin necredinţă, ci, întărit prin credinţa lui, I-a dat slavă lui Dumnezeu, deplin încredinţat că El cefăgăduieşte, poate să şi împlinească” (Romani 4:20-21).



Rugăciune



Dragă Tată, credinţa mea este întărită şi produce rezultate şi mai mari astăzi, pe măsură ce înţeleg cu acurateţe Cuvântul Tău și sunt inspirat de înţelepciunea Ta să-Ţi adresez cereri specifice în rugăciune, în Numele lui Isus, Amin.


https://www.facebook.com/media/set/?set=a.4564165586732.1073741830.1369391550&type=1&l=48034985a8
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.3987604533066.288080.1369391550&type=1&l=eb1d0345d1

Oameni ai coliviilor...


Între două colivii
Tu faci zboruri regulate,
Profitând că peste zi
Uşile sunt descuiate…
Ascunşi în coliviile noastre, ba sufleteşti, ba compuse din ziduri de beton, ne amăgim că totul e în regulă, însă realitatea este total diferită.
Sunt oameni închişi în coliviile păcatelor, oameni care îşi cauta împlinirea în următorul păcat, următoarea " porţie de fericire" nerealizand că niciodată nu sunt împliniţi. Oameni ai coliviilor care au impresia că sunt liberi, dar ochii lor spirituali sunt atât de închişi, încât nu pot să vadă zăbrelele ruginii ale coliviei.
Oameni în căutarea zborului spre înalt, spre frumuseţe şi totuşi intoadeauna ramând la nivelul solului bătătorit, oameni care vor să se înalţe dar aripile lor sunt frânte de păcat, de greutatea murdăriei de pe pe aripi. Oameni ai coliviilor.. Să vrei să ieşi din colivie este un gest de curaj....să vrei să trăieşti după ce ai ieşit din colivie ca un om liber, fără să ai un duh al religiozităţii să te întorci într-o altă colivie este un titlu de adevărat erou. Nu vedem că spiritul de religiozitate ne spune mereu cum trebuie să fim, cum trebuie să cântăm, cât avem voie să ne bucurăm, zabrele ruginii....singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să ieşi din colivia ta şi zbori spre înalt acolo unde există doar frumuseţea Lui....restul sunt reguli demne de o nouă colivie.
Puţini înţeleg de ce suferă şi sunt nefericiţi în propia lor colivie, şi mai puţini vor să schimbe ceva. Să se schimbe pe ei.
Nu uita:
În interiorul fiecărei colivii sunt oameni..Oamenii din colivia mai mare spun către oamenii din colivia mai mică : “Voi nu ştiţi ce este libertatea, pentru că sunteţi închişi”
Însă în afară coliviei mai mari sunt alţi oameni…ei nu spun nimic..nu simt nevoia… au înţeles libertatea zborului spre înalt...

Pasca fara aluat...hmmmm foarte bun

Pasca nu poate lipsi de pe masa de Pasti, dar daca va grabiti si nu aveti timp de framantat aluatul, va recomand pasca fara aluat. O placinta „turnata”, rapida, pufoasa si aromata pe care o puteti pregati si in cursul anului, nu numai de Pasti.

Ingrediente necesare pentru pasca fara aluat:

  • 4 galbenusuri de ou
  • 3 albusuri de ou
  • 120 g zahar
  • 200 g branza proaspata
  • 200 g smantana
  • 4 linguri ulei
  • 3 linguri gris
  • 3 linguri faina
  • 1 lingurita praf de copt
  • 1 vf cutit sare
  • esenta de lamaie, esenta de rom
  • 50 g stafide
  • 30 g biscuiti macinati (pt tava)

Mod de preparare pasca fara aluat:

Stafidele se pun in apa calda cu esenta de rom si se lasa pana se umfla. Se mixeaza galbenusurile cu zaharul si uleiul adaugat in fir subtire, pana se obtine o compozitie cremoasa, deschisa la culoare.
Intr-un bol incapator, se pune branza proaspata si se paseaza bine cu o furculita. Peste ea se adauga smantana, stafidele (scurse de apa), faina, grisul, praful de copt, esenta de lamaie si crema de galbenusuri. Se amesteca bine.
In aceasta compozitie se incorporeaza usor, albusurile batute spuma cu sarea.
Se tapeteaza tava (26 cm) cu hartie de copt si se presara cu biscuiti macinati, apoi se toarna aluatul de pasca.
Se incinge cuptorul la 180 de grade si se coace timp de 25-30 minute, pana se rumeneste frumos la suprafata.
Pasca fara aluat se scoate pe platou si se pudreaza cu zahar.
Este foarte buna calda, dar si mai buna este servita rece.

Mereu uitam sa daruim...


Sa poti sa zambesti cuiva atunci cand nimeni nu pare sa-i aprecieze prezenta, sa poti oferi unei fiinte o parte din sufletul tau atunci cand ceilalti ii intorc spatele.
Asta inseamna sa daruiesti.
Nu face un cadou pentru a te achita de obligatia ce simti ca o ai fata de cineva. Daruieste si atat!
Nu astepta nimic in schimb. Cand vrei ceva in schimb, ai grija! Este un truc al egoului. Astepti aplauze, astepti laude, astepti promovare.
Incearca sa daruiesti bani cand ai cea mai mare nevoie de avutie. Incerc
a sa daruiesti un zambet atunci cand lacrimile iti curg siroaie pe obraji. Incearca sa oferi de mancare cuiva atunci cand te simti mai infometat ca oricand.
In acel moment vei simti cu adevarat ce inseamna un cadou. Vei intelege sursa actului de a darui.
O sa realizezi ca oferind exact lucrul de care ai nevoie te va face sa
uiti de scopul actului in sine. Vei simti o emotie
 fara egal. O bucurie izvorata din suflet. O bucurie mai mare decat cea nascuta din ochii fiintei spre care ti-ai indreptat atentia.
Este o multumire si o liniste perfecta… Este ca o meditatie. Este o introspectie ce iti arata ca iubirea pentru fiintele care ne inconjoara, ne poate face fericiti.
Atunci incepi sa cresti… Te indrepti spre Sinele tau, acela care te cunoaste mai bine ca oricine. Spre Sinele care iti vorbeste mereu si care te vrea desavarsit.
Asculta-l cu atentie!

Fortarea duce la greseala...


A fost odata un baietel cu o cheie de gat lasata la un pod de o fetita.Acesta a fost impresionat de cheia ce stralucrea in lumina lacului care se rasfira si fluctua lin pe sub pod.Anii au trecut,amintirile au curs odata cu timpul iar baiatul a crescut si el cu timpul Cheia se invechise,trecuse prin multe”peripetii”si de cele mai multe ori a realizat ca aceasta cheie nu se potriveste in toate usile.Intr-o dimineata a plecat pe pod sa vada cum s-au transformat lucrurile intre timp.Ajuns acolo i-au sclipit ochii in toate directiile,erau multe noutati,multe constructii noi asa ca a plecat spre prima casa care in exterior era colorata,nou renovata si cu adevarat frumoasa.A batut la usa,domnita l-a poftit inauntru,a fost incantat de acest lucru asa ca au stat amandoi la un ceai.A venit vremea plecarii,i-a parut rau dar la un moment dat s-a reintors,usa era incuiata si el tot incerca sa o descuie cu cheia lui dar un mergea pt ca nu se potriveau.Urmatoarele zile la fel a procedat pana cheia s-a rupt,o bucatica a ramas acolo si una la el.Peste alte luni s-a reintors si a incercat sa scoata farama de cheie ce a ramas acolo dar un s-a putut.
De cele mai multe ori avem tendinta de a incerca si tot incerca sa deschidem o usa cu o alta cheie stiind ca nu se va deschide dar noi tot incercam ,o sculptam sa fie pe masura,iar incercam,speram ca de data asta se va deschide cumva cu cheia asta pilita in toate felurile si iar incercam,fortam lucrurile pana se rupe cheia,ramane o parte acolo ,iar o parte cu tine,te reintorci in “trecut” sa iei inapoi cu tine partea care a ramas inauntru sa completezi bucatica de la tine,incercand s-o lipesti crezand ca se poate dupa care ramai dezamagit cu un gol in stomac neputand face nimic pentru a te salva din moment.Deci nu forta lucrurile cand vezi ca nu merg in sensul lor!

luni, 4 martie 2013

DE 8 MARTIE...DEDICATII ADUSE DIN IUBIRE

De numele tau e legata nasterea ....FEMEIE, de numele tau sunt legate patimile si framantarile sufletesti.... FEMEIE , de numele tau sunt legate inceputul si sfarsitul lumii, chiar daca divinitatea are gen masculin....FEMEIE, de numele tau e legata bunatatea si primul sarut al copilului, primul cuvant si caldura sanului , TU porti numele cel mai drag de MAMA , pe care nu-l uitam pana la moarte, de numele tau e legata iubirea , dragostea si pasiunea care ne potopeste si ne inmoaie 
orgoliul de mascul. Nu sunt flori pe lume , nu sunt sarutari destule pentru a rasplati existenta ta FEMEIE. Ziua ta nu e azi, ziua ta este in fiecare zi pentru ca te respect, te ador si te iubesc mereu FEMEIE!
LA MULTI ANI!!!!


Inimioare, inimioare 

La un colţ de stradă, un vânzător de dulciuri striga
din tot sufletul: „Inimioare! Inimioare!” şi poftea pe toată lumea să guste „
inimioarele” de turtă dulce.
Un băieţaş se apropie
timid de dânsul şi alese o inimioară, presărată cu bom-boane colorate. Nu că ar fi avut de gând să o mănânce, ci
fiindcă vroia să o ducă mamei sale, care era bolnavă. A auzit el pe cineva din
casă spunând că mama lui s-a îmbolnăvit de „inimă rea” şi atunci şi-a
făcut socoteala că îi va duce mamei sale
inima aceea de turtă dulce, pe care să şi-o puie în locul celei „rele” şi să se
facă sănătoasă.
Vrând să o plătească,
văzu cu amărăciune că nu-i ajung banii. Se întristă peste măsură. Vânzătorul îl
întrebă pentru cine vrea turta. Când copilul îi spuse că vrea să o ducă mamei
sale , fiindcă e bolnavă de „inimă rea”, negustorul i-o dădu fără să primească
nici un ban.
Copilul mulţumi şi alergă acasă într-un suflet:
- Mămico, mămico! Ţi-am adus altă inimă! Arunc-o pe cea bolnavă şi rea şi pune-o pe asta să te faci
sănătoasă!
Mama n-a înţeles la început ce vrea băieţelul. Dar când acesta i-a întins inima de turtă dulce, a
priceput, l-a luat în braţe şi l-a sărutat, plină de fericire, văzând cât de
mult o iubeşte copilul ei. Ea i-a explicat că inimile oamenilor nu se pot
schimba cu inimi de turtă dulce, dar ea se va face bine dacă băieţelul va mânca
în locul ei inimioara de turtă dulce.
La început băiatul nu a vrut să se atingă de inimioară. Dar
după ce mama lui mâncă o bucăţică, el luă cu plăcere restul. Din ziua aceea,
mama sa începu să se însănătoşească.
După câteva zile, băieţelul se plimba cu mama sa prin târg. El o duse la vânzătorul de turtă
dulce, pentru a-i arăta acestuia că mama lui s-a făcut bine.
Mama îi reaminti negustorului cele petrecute şi îi mulţumi pentru gestul său frumos. Era foarte mândră că
băiatul ei o iubeşte aşa de mult şi fericită că în lume mai există oameni cu o
inimă aşa bună şi generoasă.
Copilului îi sălta inima de bucurie că mergea alături de mama lui care era tânără, frumoasă şi
sănătoasă. 
Şi oare cum să nu te faci bine când ai un copil cu o inimă atât de bună?

DE ZIUA TA MAMICO...8 MARTIE

                                      8Martie...


 Sărută mâna mamei
pentru lacrimile de dor vărsate, 
pentru oftările târzii din noapte,
pentru timpul ei ce a fost al tău,
pentru surâsul ei,
pentru speranțele ei,
pentru tăcerea ei,
pentru dragostea ei,
pentru muzica sufletului ei,
pentru clipele de tristețe,
pentru stelele ochilor ei,
pentru urechea care îți căuta cuvintele,
pentru veghea ei din noapte,
pentru dusele gânduri,
pentru puterea ei,
pentru toată iubirea ei. ♥ 













...Dragostea de mama...

Intr-o zi senina, calma cu soare bland, un inger se furisa din ceruri, cobora pe batrana noastra planeta si rataci pe campuri si prin paduri, prin orase si catunuri. Soarele tocmai se pregeatea sa apuna, cand ingerasul isi intinse aripioarele si zise: Vizita mea, e pe sfarsite, trebuie sa ma intorc in lumea mea de lumina. Inainte sa plec, as vrea insa, sa adun cateva lucruri care sa-mi aminteasca de vizita mea, in aceste locuri.
Si-a indreptat privirea spre o gradina minunata si-a zis: " Ce frumoase si parfumate sunt aceste flori!". A rupt cei mai frumosi trandafiri, a facut un buchet frumos si-a zis:" Nu vad nimic mai frumos si mai placut mirositor decat aceste flori; le iau cu mine."
Uitandu-se un pic mai departe, vazu un bebelus cu ochi stralucitori si obrajori imbujorati, zambindu-i mamei sale. Si isi zise:" Ei, dar zambetul acestui copil este mai frumos decat buchetul meu de flori; am sa-l iau cu mine si pe acesta."
Apoi si-a aruncat privirea langa leagan unde dragostea mamei, se revarsa spre copil asemenea unui soare ce se daruie marii...Si ingerasul spuse: " Ah, dragostea de mama este cel mai frumos lucru pe care l-am vazut pe pamant; am sa o iau si pe ea cu mine."
Impreuna cu cele trei comori, isi lua zborul spre portile sidefate ale cerului, luminate frumos pe dinafara si odata ajuns, isi zise: " Inainte sa intru, am sa-mi cercetez comoara.". Se uita la flori, dar acestea se ofilisera. Se uita la zambetul copilasului, dar si el nu mai era la fel. Se uita atunci la dragostea mamei si iata stralucea parca mai intens...
Arunca florile, dadu drumul zambetului, falfai din aripi ii aduna pe toti in ceruri si le spuse:

" Iata singurul lucru de pe pamant care si-a pastrat frumusetea nestirbita, tot drumul pana aici - dragostea de mama...
<3 Amy

marți, 22 ianuarie 2013

♥ The Letter Writer♥
Scriitorul de scrisori....drag prieten lasa-ma sa fiu eu azi acel scriitor de scrisori,sunt clipe si momente cind viata noastra urca si coboara pe anumite culmi ale fericirii sau ale tristetii...tot ce putem face e sa lasam ca inimile noastre sa fie deschise si nu impietrite pt a primi mesajul ingerilor.Eu azi voi fi pt voi unul din miile de ingeri pt a trimite acest mesaj...mesaju se afla in interiorul acestui film...indiferent in ce situatie ne aflam cu siguranta vom gasi raspunsul mult asteptat si dorit...pt ca va iubesc,pt ca imi pasa de voi si doresc sa va fiu aproape rog vizionati acest film si cind simtit ca puteti sa-mi scrieti astept experientele voastre...impreuna vom reusi sa ridicam orice piatra din viata noastra....
http://parereataconteaza1.wordpress.com/2013/01/20/the-letter-writer-scriitorul-de-scrisori-film/


Dumnezeu iti aude rugaciunile

Te-ai întrebat vreodată unde merg rugăciunile tale? “S-a făcut în cer o tăcere … Apoi a venit un alt înger, care s-a oprit în fata altarului, cu o cădelniţă din aur … cu rugăciunile tuturor sfinţilor, pe altarul din aur, care este înaintea scaunului de domnie. Fumul de tămâie s-a ridicat din mâna îngerului înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinţilor” (Apocalipsa 8:1-4).

De ce s-a făcut tăcere în cer? Deoarece cineva se ruga! Cerul se opreşte pentru a asculta rugăciunea cuiva ca tine. Rugăciunile tuturor sfinţilor s-au ridicat la Dumnezeu. Nu e extraordinar? Cuvintele tale nu se vor opri până nu vor ajunge la inima lui Dumnezeu, deci roagă-te în continuare. Să remarcăm că prietenul care s-a dus la Isus în numele lui Lazăr a spus: “Doamne, iată că acela pe care-l iubeşti, este bolnav”. Apelul lui nu s-a bazat pe dragostea imperfectă a celui aflat în nevoie, ci pe dragostea desăvârşită a lui Isus. El nu a spus: “Acela care te iubeşte este bolnav”. El a spus: “Acela pe care-l iubeşti este bolnav”. E diferit.
Puterea rugăciunii nu depinde de virtutea celui ce se roagă, ci de dragostea neschimbătoare a celui ce aude. Nu te bucuri? Poate ai multe slăbiciuni, poate nu înţelegi taina rugăciunii, dar un lucru e limpede: acţiunea începe în cer când cineva de pe pământ se roagă.
 

luni, 26 noiembrie 2012

DRAGOSTEA....SI RASPUNSURILE EI

     Azi intamplator am gasit pe internet raspunsurile la intrebarea"Ce inseamna dragostea?" pusa de un grup de psihologi copiilor cu varste cuprinse intre 4 si 8ani.M-au amuzat si impresionat mult raspunsurile. Cred ca copii percep sentimentul asta cel mai curat si corect...deoarece ei gindesc cu inima plus copii nu mint.
Mai jos plasez raspunsurile:

       “Ce înseamna dragostea?"
"Raspunsurile primite au fost mai adânci decat ne-am putea imagina. Iata-le:
"- Cand bunica mea a facut artrita, nu mai putea sa se aplece sa-si faca unghiile de la picioare. Asa ca bunicul i le face de atunci mereu, desi are si el artrita la maini. Aceasta este dragostea." (Rebecca- 8 ani) 

"- Cand cineva te iubeste, felul in care iti rosteste numele este diferit. Chiar stii ca numele tau este in siguranta in gura lui." (Billy - 4 ani)
"- Este dragoste cand o fata se parfumeaza, un baiat se da cu after shave, ies impreuna in oras si se miros reciproc." (Karl - 5 ani)
- Este vorba de iubire atunci cand mananci in oras si ii dai cuiva cei mai multi dintre cartofii tai prajiti, fara sa ii ceri in schimb cartofii lui." (Chrissy -6 ani)
"- Dragostea este ceea ce te face sa zambesti atunci cand esti obosit." (Terri - 4 ani)
"- Este dragoste atunci cand mami ii face cafea lui tati si ia o inghititura inainte de a i-o da, pentru a fi sigura ca gustul este OK." (Danny - 7 ani)
"- Dragoste este atunci cand te saruti tot timpul. Apoi, cand obosesti de atata sarutat tot vrei sa fii impreuna si sa stai de vorba. Asa sunt mami si tati. Sunt caraghiosi cand se saruta." (Emily - 8 ani)
“- Dragostea este ceea ce este cu tine in camera de Craciun daca te opresti din deschis cadouri si asculti." (Bobby - 7 ani)
"- Daca vrei sa inveti mai bine sa iubesti, trebuie sa incepi cu un prieten pe care il urasti..." (Nikka - 6 ani - ne-ar trebui cateva milioane de Nikka pe aceasta planeta)
"- Este dragoste atunci cand ii spui unui baiat ca iti place camasa lui, iar el se imbraca dupa aceea cu acea camasa in fiecare zi." (Noelle - 7 ani)
"- Dragoste este intre un batranel si o batranica care sunt inca prieteni dupa atatia ani, desi se cunosc atat de bine." (Tommy - 6 ani)
"- In timpul recitalului meu la pian eram pe scena si imi era frica. M-am uitat la oamenii care ma priveau si l-am vazut pe tatal meu care imi facea cu mana si imi zambea. Era singurul care facea asta. Si nu mi-a mai fost frica." (Cindy -8 ani)
"- Mama ma iubeste mai mult decat oricine altcineva. Nimeni altcineva nu ma saruta seara inainte de culcare." (Clare - 6 ani)
"- Este dragoste atunci cand mami il vede pe tati transpirat si mirositor si tot ii spune ca este mai frumos decat Robert Redford." (Chris - 7 ani)
"- Este dragoste atunci cand catelusul tau te linge cand ajungi acasa, desi l-ai lasat singur toata ziua." (Mary Ann - 4 ani)
"- Stiu ca sora mea ma iubeste pentru ca imi da intotdeauna hainele ei vechi si trebuie sa se duca sa isi cumpere altele." (Lauren - 4 ani)
"- Atunci cand iubesti pe cineva genele ti se ridica si coboara si mii de stelute ies din tine." (Karen - 7 ani)
"- Este dragoste atunci cand mami il vede pe tati pe toaleta si nu i se pare ridicol." (Mark - 6 ani)
"- Nu trebuie sa spui te iubesc daca nu este adevarat. Dar daca este adevarat, trebuie s-o spui cat mai des... Oamenii uita." (Jessica - 8 ani)

miercuri, 4 iulie 2012

TRECUT_PREZENT_VIITOR

Ai suferit destul, a sosit timpul să te ridici și să pornești la drum. Șterge-ți lacrimile, scutură-te de praful trecutului și începe să-ți faci bagajele. Dacă ai rețineri amintește-ți că momentul prezent e tot ce contează pentru că de acest moment depinde viitorul tău.
Limpezește-ți mintea de la atâtea gânduri de durere, spală-ți ochii ca să te asiguri că vei vedea mai bine și mai clar de acum înainte. Pune în bagajul tău lecțiile învățate din experiențele trecutului, încredere în tine, dorința de a cunoaște și de a te cunoaște. De asemenea nu uita să adaugi puțină credință și să pornești la drum convins că totul se întâmplă așa cum e mai bine pentru tine.
După ce ai împachetat, poți să-i lași un bilet suferinței tale din trecut, mulțumește-i pentru lecția pe care tocmai ți-a dat-o și lasă detașarea să-și facă datoria, o lași pe mâini bune . De asemenea, înainte să pășești pe pragul casei ar fi bine să arunci o privire în oglindă pentru a-ți aminti de această imagine peste câțiva ani. Dacă te-ai uitat în oglindă și ai văzut o față obosită, brăzdată de lacrimi, cu cearcăne și ochii înroșiți, ce aștepți? zâmbește! Nu, nu începe iar să-ți plângi de milă.
Ai ieșit afară în stradă, simți cum frica devine una cu frigul dimineții și îți pătrunde în oase… „Oare ce va fi? Încotro mă îndrept? Ce m-a apucat? Poate era mai bine dacă rămâneam unde eram, poate m-ar fi ajutat cineva, poate aș fi putut să îndrept…” Bla bla, te vor năpădi gândurile contradictorii și dacă le vei permite îți vor întoarce sufletul pe toate părțile. Stai puțin…tu controlezi gândurile sau ele pe tine? Chiar crezi tot ceea ce îți spun gândurile? Lasă-le să bolborosească dacă asta vor, tu ești aici și acum, pe un nou drum.
Ești afară, pe stradă, simte aerul. Inspiră, expiră…simte respirația cum pătrunde prin toată ființa ta ca un vânt care vestește primăvara. O simplă respirație făcută de câteva ori într-un mod profund limpezește apa tulbure din minte și te înnoiește. Simte-ți corpul, un miracol cu care ai fost înzestrat.
Privește în jurul tău, privește oamenii care trec pe lângă tine. Simți că trăiești? Nu e o minune? Nu uita să-ți ridici privirea spre cer ori de câte ori ai tendința să-ți apleci capul.
Nu contează atât de mult ce va fi, important este ceea vei deveni în urma acestei noi experiențe și ceea ce vei învăța din ea. Curaj! Viața te așteaptă cu nerăbdare să o descoperi. O mulțime de oameni minunați așteaptă să-i cunoști. Dragostea te așteaptă s-o trăiești. A sosit timpul să trăiești cu adevărat!
Ai ajuns în Gara Noului Început. În orice tren te vei urca te va duce pe un drum necunoscut, dar tu îi stabilești destinația. Bucură-te de călătorie, tot ceea ce a fost sau ai fost a rămâne în urmă, ești liber! Închide ochii...,inchide bagajul trecutului si porneste la un nou drum,ai incredere in tine....˙(si sper ca aceasta incredere sa ma urmeze pina la capat)
….Ai ajuns? Bine ai venit în Viața ta!
                                     D.Candy...




Ginduri culese,infiripate in inima mea...

Ce faci atunci când te-ai săturat? Atunci când o voce interioară strigă: “Opreşte-te, aşa nu se mai poate!”
Prima dată încerci să te acomodezi cu gălăgia, dar, la un moment dat nu mai poţi să ignori acea voce şi decizi să faci ceva. Dar nu ştii ce. Nu ştii pe cine să întrebi şi de unde să începi. Dar hotărăşti că trebuie să se schimbe ceva în viaţa ta.
Ca răspuns la această intenţie, Universul va crea contextul potrivit, evenimentul potrivit, va aduce omul potrivit în viaţa ta, cursul, cartea potrivite pentru tine. Se va întâmpla “coincidenţa” potrivită ca tu să ştii cum să susţii această schimbare.
Acea voce nu este acolo să te înebunească, să te duca la pierzanie. Acea voce ţine cu tine şi nu îţi este străină. Ai urmat acea voce cu mare încredere în copilărie. Atunci doar te bucurai de ce era în faţa ta. Nu erai imbâcsit de atâtea percepţii pline de neputinţă despre Viaţă, Om şi Dumnezeu.
Acea voce a tot ridicat tonul ca tu să o auzi. Este vocea ta interioară, este vocea lui Dumnezeu. Nu, nu! Nu este cazul să te simţi mic. Este firesc ca Dumnezeu să vorbească cu tine. Viaţa este despre tine, Tu eşti Creaţia Lui, de ce nu ar vorbi cu tine? Fiind creaţia lui Dumnezeu înseamnă că aveţi un limbaj comun şi o conexiune absolut firească.
Învaţă să asculţi această voce, învaţă să o urmezi. Oare astăzi ce răspuns ai primit? Oare astăzi ce modalitate a folosit Dumnezeu ca răspuns la intenţia ta de schimbare? Să fie vocea ta interioară, să fie un eveniment, să fie un articol despre care simţi că cineva l-a scris parcă special pentru tine?
Tu ştii, tu simţi, tu alegi în ce să crezi. Dumnezeu îţi atinge viaţa în fiecare zi pentru că Tot Ceea Ce Este nu poate să aibă altă origine decât Dumnezeu. Tu nu poţi să ai altă origine decât Dumnezeu. Şi Dumnezeu nu poate fi în altă parte decât în Viaţa ta.
Alegi să crezi asta? Sunt câţiva paşi prin care poţi ajunge la această credinţă. Nu este un drum nici uşor, nici greu, este doar un drum firesc, şi tot ceea ce este firesc, tu poţi face. Tot ceea ce este în Natura ta Divină poţi face şi este susţinut. Doar atunci când lucrezi împotriva ta, întâmpini greutăţi. Şi nu este bine că se întâmplă asta?
Hai, azi este ziua cea mai potrivită să crezi. Astăzi este ziua cea mai potrivită să alegi. Astăzi este ziua cea mai potrivită să vorbeşti cu Dumnezeu.
Caută, cunoaşte, deschide-te. Peste tot în jurul tău Dumnezeu este şi te aşteaptă. Da, pe tine, de ce Tu nu ai fi potrivit pentru o conversaţie cu Dumnezeu? Fără Tine, nimic nu este complet.
Lasă prostiile care spun că eşti mic. Este foarte simplu: dacă Dumnezeu a făcut lumea şi pe noi din El însuşi, cine putem fi Eu şi Tu?
Crede şi vei înţelege de ce ai primit acest articol astăzi. Fii Binecuvântat în această zi atât de potrivită pentru alegeri.

luni, 18 iunie 2012

REFUGIUL MEU...

tu ce faci cand lumea te sufoca?
tu cum rezisti?...


azi am fost Acolo.
am fost acasa.
nu mai trecusem de ceva vreme.desi e neschimbat, ma indragostesc de acest loc cu fiecare intoarcere...aroma aceea de pace care imi spune iarasi "Bun venit!", ma face sa cred ca lumea este inca buna...miroase a viata...aici invat sa traiesc.

...leaganul isi canta simfonia fragila cu care m.a cucerit. de fiecare data cand vin aici, melodia lui imi vindeca trupul frant de.o prea grea povara.
mi.a lipsit copacul cel batran...oh, acest prieten caruia nu.i este straina nici o suferinta a mea, ma asteapta sa.mi fie sprijin. el ma cunoaste asa cum sunt. fara masti si fals. el stie de cate ori veneam ucisa de nepasarea Lor si cu fiinta.mi tremuranda ma refugiam langa inima lui calda...

aici vin cand vreau sa uit de mine...aici e lumea mea. un leagan impletit cu pace de ramurile copacului meu...ma dezbrac de trupu.mi greoi si ma las in voia lor. nu pot sa patez frumustetea lor cu murdaria de unde vin. nu vreau. ma las pe spate pe iarba neatinsa si privesc cerul printre ramuri...nu vreau sa mai plec.aici nu am nevoie de nimeni, de nimic...afara totul e pustiu si rece...aici e bine.
incep sa fredonez o melodie...ma pierd in adierea suava a vantului si simt cum pleoapele devin o povara.voi adormi curand, nu vreau ma opun.nu stiu cat voi mai sta.stiu numai ca nu vreau sa plec fara sa iau cu mine emotia clipei interioare

...inchid ochii si adorm zambind,cu soarele pe umarul drept,iar cartea imi cade din mana, adormind si ea in dansul firelor de iarba...a incetat si vantul.numai leaganul isi continua simfonia.i plina de pasiune.aici ma abandonez complet sufletului.

unde am gasit locul acesta? nu eu l.am gasit. el m.a gasit pe mine...



aici ma gasesti cand nu dai de mine.
aici ma ascund cand lumea ma sufoca...
aici m.am nascut iarasi.

miercuri, 16 mai 2012

PRIETENIA....


Au trecut mulți ani de când mi-am cunoscut cea mai veche prietena pe care și astăzi o consider ca fiind o femeie deosebită chiar dacă Dumnezeu a decis că este timpul să o distribuie-n altă dimensiune. De-a lungul anilor am tot adăugat la buchetul vieții prieteni valoroși. Nu toți oamenii prietenoși pe care i-am întalnit au devenit prietenii mei, dar în mod cert mă bucur de prezenta lor în viață. Între cunoscuți, amici, prieteni și oameni prietenoși exista diferențe și de fiecare dată fac tot ce se poate pentru a-mi da seama ce simt și ce gândesc cu adevarat despre cei cu care interferez. Anumite relații sunt evidente. Avem tendința să-i numim prieteni pe acei oameni care sunt prietenoși, de ajutor, de treabă. Nu cred că este tomai greșit,  însă avem puțini prieteni speciali, adevărați. Se spune că fiecare om are cel puțin 200-250 de lucruri comune cu orice alt om. N-am verificat amănunțit această afirmație, dar tind să cred că asa este.
Pentru mine prietenia nu se măsoara în timpul petrecut împreună, în distanțe, în lucruri primite, în cuvinte auzite. Pentru mine prietenia este ceva dincolo de timp, de distanță, de aparențe, de opinii, de cuvinte.
Am prieteni pe care nu i-am mai întâlnit de ceva ani, dar vorbim cât de des se poate pe mail, la telefon. Am prieteni care au dispărut din viața mea pentru că Dumnezeu s-a hotărât să-i ridice la cer mai devreme decât cineva credea. Am prieteni pe care-i întâlnesc mai des și nu este nevoie de multe cuvinte pentru a ne simți apropiați.
Am prieteni … și asta-mi dă o stare de pace, de bine, de confort, de bucurie… Am prieteni … și asta mă face să fiu fercită. Îi apreciez, mă simt apreciată, îi iubesc, mă simt iubită, îi admir, mă admiră … Nu se condiționează un sentiment de altul, dar se întregesc.
Nu știu câți prieteni am. Nu i-am numărat. Mulți, puțini sunt prietenii mei. Unii și-au manifestat prietenia prin gesturi, alții și prin cuvinte. Inima mea-i iubeste așa cum sunt. Uneori avem opinii diametral opuse, alteori avem opinii apropiate, nu rareori avem opinii comune . Când nu gândim la fel ei rămân prietenii mei. Nu mă pot supăra pe găndirea lor. Adevărul poate fi și de o parte și de alta. Nu le pot purta pică dacă reusesc acolo unde eu n-am reușit, nu pot să-i invidiez pentru nimic din ceea ce au în plus față de mine, nu pot să mă cred superioară daca eu am reușite acolo unde ei nu au reușit, nu pot să mă cred mai bună, mai rea. Mizez mereu pe completare.
Mulți oameni se pot perinda prin viețile noastre precum și noi trecem prin viețile multor oameni. Puțini sunt o constantă-n viața noastră sau au șansa să devină. Tot la fel și noi pentru alții. Amicii, cunoscuții pot deveni oricând prietenii noștri.
Am avut momente-n viată când am simțit și durerea dar și bucuria unei prietenii. Îmi pasă. Uneori am greșit fata de ei, alte ori ei au greșit față de mine. Nu s-a pus niciodată problema răutații, răzbunării, abandonării. Dupa ce am realizat aceste fapte, nu am putut sa nu-mi recunosc vina și să le iert greșelile venind înspre ei cu inima deschisă și recunoscandu-mi slabiciunea, durerea, greșeala, iubirea. Prietenii nu sunt oameni perfecți, dar pot fi oamenii care ne fac sa ne simtim utili, buni, frumoși, speciali fară să faca ceva anume-n direcția acesta. Pur și simplu așa sunt ei. Nu au nevoie de PR. Prietenia lor este cel mai tare marketing, cel mai bun departament de vânzări. Prietenii speciali sunt suflete pereche cu sufletele noastre.
Un singur prieten de-am avea, altul decât pe noi, altul decât Dumnezeu, ne putem declara mai bogați. Nu numărul prietenilor este important, ci mereu prietenia lor. Ofer și primesc, iubesc și sunt iubită, respect și sunt respectată, ascult și sunt ascultată, sunt doar câteva din acele lucruri care ne pot face viața mai frumoasă alaturi de prietenii noștri. Acestă atitudine o putem avea față de orice om, dar nu cu orice om vom rezona în astral.
Cine și cum sunt prietenii noștri poate spune câte ceva despre noi. Prietenii nu sunt doar niște persoane necesare în viața noastră, ci unele dintre cele mai frumoase persoane din viața noastră.
Prieteni iți sunt acele persoane care deși te cunosc realmente cum ești, nu te judecă, dar te acceptă și te prețuiesc. Același lucru îl simți și tu față de ei.
Prietenii sunt … și se pot spune atâtea lucruri frumoase …
Tu ce crezi despre prietenie? Tu ai prieteni speciali? Îmi poti împărtași o poveste scurtă despre unul dintre ei?